Declaraţii ale premierului Victor Ponta şi ale ministrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici,

  • Publicat: 11-02-2013

Declaraţii ale premierului Victor Ponta şi ale ministrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici, la începutul şedinţei Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020

Victor Ponta: Bună dimineaţa. În primul rând, mulţumesc tuturor celor care aţi acceptat invitaţia de a participa la cea de a şasea reuniune, cum spune domnul ministru Teodorovici, a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat. După cum probabil ştiţi cu toţii, intrăm în linie dreaptă, au avut loc foarte multe consultări informale, s-au luat decizii în ceea ce priveşte principalele direcţii strategice de dezvoltare a României, de utilizare a fondurilor europene incluse în mecanismul financiar multianual 2014-2020. Evident, mai sunt foarte multe alte lucruri de detaliu de făcut, însă într-un timp foarte scurt, pentru a fi alături de primele ţări europene care înaintează draft-ul de acord de parteneriat, trebuie să mai luăm câteva decizii şi scopul acestei reuniuni este tocmai această consultare cât mai largă posibilă, pentru a putea merge spre finalizarea proiectului, un proiect care, evident, după aceea, va fi din nou discutat în mod oficial cu Comisia Europeană, pentru a avea forma finală.

Vreau doar să spun două lucruri la început, după care să-l rog pe domnul ministru Teodorovici să intre în profunzimea subiectului. În primul rând, faptul că acea impresie iniţială, de altfel, corectă, că vorbim despre fonduri europene pe care oricum nu suntem în stare să le cheltuim, e o impresie care din fericire anul trecut s-a dovedit a fi neadevărată. Gradul de absorbţie, de la 7% la 33... Cât mai e domnul ministru?

Eugen Teodorovici: 34 

Victor Ponta: Foarte bine, 34. S-a dovedit că nu e aşa România, absolut şi veşnic incapabilă de a absorbi fonduri europene, dimpotrivă. În 2013 am fost pe primul loc la creşterea gradului de absorbţie faţă de toate celelalte ţări din UE, ţine doar de un sistem capabil să îndeplinească regulile europene şi să folosească aceste fonduri care, evident, sunt cele mai ieftine, pentru că sunt nerambursabile şi merg în direcţii clar stabilite.

Al doilea lucru este că pentru 2014-2020 avem foarte puţini bani. România şi Bulgaria au cea mai mică alocaţie dintre toate ţările UE, raportată la numărul de locuitori, în jur de 1000 de euro pentru fiecare locuitor. Toate ţările din jurul nostru, chiar şi Croaţia, care este nou membru, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia pornesc de la 2000 de euro, deci dublu faţă de noi. Acum însă, cum spune Comisia Europeană, să nu plângem după laptele vărsat, că oricum nu mai putem schimba negocierea aşa cum a fost făcută. Important este că aceşti bani foarte puţini pe care îi avem la dispoziţie să încercăm să îi folosim cât mai bine şi să stabilim cu adevărat priorităţi. Bani pentru tot ceea ce ne dorim şi ne propunem nu sunt. 20 de miliarde înseamnă vreo 3 miliarde în fiecare an - gândiţi-vă, vă rog, de câţi bani este nevoie pentru infrastructură, de câţi bani este nevoie pentru sănătate, pentru educaţie, pentru dezvoltarea regională, pentru IMM-uri, pentru turism, pentru... Trei miliarde de euro sunt nimica toată aproape. Mediu, nu mai vorbesc, da... Doamna ministru, ca de fiecare dată îmi spune câţi bani ne trebuie ca să îndeplinim condiţiile obligatorii de conformare la standardele europene de mediu. Cred că toţi cei 20 dacă i-am folosi ne-ar ajunge la mediu, doamna ministru? Nu cred. Cam aşa, cam 20 de miliarde ne-ar trebui doar pentru mediu. Nu vorbesc de autostrăzi sau de căi ferate sau de spitale sau şcoli. Deci banii sunt puţini, dar cei puţini să decidem împreună cum îi cheltuim. Domnul ministru Teodorovici, mai în detaliu, şi după aceea să încercăm să folosim timpul pe care îl avem alocat pentru a da informaţii, a primi informaţii şi a reuşi să luăm nişte decizii. Vă rog.

Eugen Teodorovici: Mulţumesc foarte mult, bună ziua! În primul rând, domnule prim-ministru, daţi-mi voie să vă mulţumesc dumneavoastră, colegilor miniştri, membrilor acestui comitet şi, desigur, invitaţilor prezenţi la această întâlnire. Această a șasea reuniune a Comitetului Interinstituţional este o întrunire la care noi dorim să definitivăm acest document, acest acord de parteneriat. Acest comitet are un rol deosebit de important ca for decizional în definitivarea documentelor de programare pentru România.

Doresc să îmi exprim aprecierea faţă de cei care au trimis observaţii, comentarii la acest document, pe care noi l-am integrat în această versiune pe care noi astăzi o discutăm. Ca timp, pot să vă spun că intenţionăm, după această reuniune la care o să vă rugăm să trimiteţi eventuale comentarii pe care dumneavoastră le mai puteţi avea până vineri, astfel încât să putem integra aceste comentarii în documentul final şi, până la finalul acestei luni, să-l putem trimite Comisiei Europene pentru analiză şi aprobare.

Programele operaţionale care de asemenea sunt cele vor defini mult mai exact ceea ce dorim să finanţăm, următorul cadru financiar, vor fi făcute publice la finalul acestei luni, puse pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene şi nu numai, astfel încât toţi cei interesaţi să îşi poată aduce contribuţia la definitivarea acestor documente foarte importante. De asemenea, programele operaţionale vor fi trimise Comisiei Europene la finalul lunii martie, astfel încât desigur, într-un timp cât mai scurt, să putem avea aprobarea Comisiei Europene.

Un element extrem de important este acela că nu va trebui să aşteptăm aprobarea acestor documente de către Comisia Europeană pentru a putea finanţa proiectele în acest nou cadru financiar.

O schimbare de abordare este esenţială şi anume că putem deconta de la Comisia Europeană ceea ce cheltuim în anul 2014 - desigur, acele cheltuieli care respectă toate regulile europene vizavi de achiziţii publice, impact de mediu şi alte cerinţe din partea Comisiei Europene. Este o schimbare de abordare care cu siguranţă va aduce şi un nivel de cheltuieli destul de ridicat încă din primul an al noului cadru financiar.

Astea au fost primele elemente pe care le putem discuta public, pentru că, totuşi, această întâlnire are un caracter, să spunem aşa, restrâns. La final vor fi declaraţii de presă și vom putea aduce şi alte elemente vizavi de cele pe care le discutăm astăzi.

Victor Ponta: Mulţumesc atunci celor de la presă şi la final cel puţin domnul ministru Teodorovici, dar cred că şi alţi participanţi pot să vă dea detalii despre discuţia de astăzi. Bine, deci înţeleg că faci o prezentare un pic mai detaliată acum şi după aceea îi lăsăm pe oameni să îşi spună opiniile.

Victor Ponta: O să spun câteva cuvinte despre discuţiile pe care le-am avut azi cu partenerii sociali, referitoare la finalizarea proiectului de Acord de Parteneriat cu UE pentru perioada 2014-2020. Pentru toate detaliile, o să îl rog pe dl ministru Teodorovici să vă răspundă la întrebări. Trebuie să particip la un alt eveniment, la Parlament. Însă aş vrea, înainte de a intra în detalii legate de acordul de parteneriat şi de modul în care România îşi propune să folosească fondurile structurale şi de coeziune, pentru că despre acestea am vorbit, în special astăzi - mai puţin despre politica agricolă comună, care e cealaltă componentă - aş vrea să reiau doar foarte puţin şi foarte punctual câteva dintre concluziile expuse şi astăzi de către şeful misiunii FMI în România, pentru a arăta contextul economic în care ne aflăm şi, evident, în baza acestui context economic, şi strategia de dezvoltare a României până în 2020 trebuie să ţină cont de realităţi şi de obiectivele pe care ni le propunem. Apreciez faptul că în urma vizitei de evaluare, delegaţia FMI şi a Comisiei Europene au constatat faptul că estimarea pentru 2013 a creşterii economice este de 2,8%. Vă reamintesc, am pornit la începutul anului cu o estimare de 1,6. Faptul că nu doar am respectat-o, dar am depăşit-o cu peste 1 punct procentual este meritul, în primul rând, al celor care au muncit în România şi au făcut posibilă această creştere economică, atât în zona industrială, în agricultură, în servicii şi în celelalte domenii. Din fericire, această stabilitate economică a dus la posibilitatea ca să se constate de către Banca Naţională o reducere a inflaţiei în luna decembrie la 1,5% şi fundamente macroeconomice pentru ca România să reziste, aşa cum a făcut-o până în prezent, la turbulenţele de pe pieţele financiare. S-a reliefat faptul extrem de important că dobânda la datoria publică a scăzut la cel mai mic nivel istoric şi este mai mică decât media pe Europa. România a reuşit pentru prima dată în istorie să emită bonduri la 30 de ani, ceea ce înseamnă că cei care ne-au împrumutat cu bani au încredere că România în următorii 30 de ani va fi capabilă să-şi plătească datoriile. Şi, cel mai important lucru, că plătim dobânzi mai mici, deci, practic, fiecare sarcină a fiecărui locuitor al acestei ţări de a plăti în viitor va scădea şi scade în mod accelerat. De asemenea, se confirmă o previziune de continuare a creşterii economice pentru 2014, bazată nu doar pe agricultură, ci în special pe sectoarele industriale şi productive. Mai mult vreau să reliefez din prezentarea făcută astăzi faptul că pentru această creştere economică avem nevoie să menţinem stadiul actual accelerat de absorbţie a fondurilor europene, şi aici trecerea de la faimosul 7% din 2012 la 34% astăzi. Este în mod sigur cea mai importantă schimbare pozitivă în ceea ce priveşte partea economică şi, de asemenea, bugetul de investiţii 2014, aşa cum a fost aprobat. Cele două scheme guvernamentale \\\\\\\"Prima casă\\\\\\\" şi noua schemă de creditare pentru societăţile care creează 20 de locuri de muncă sunt de natură să contribuie la creşterea economică şi un lucru extrem de important, pentru că sper să discutăm foarte serios despre acest lucru, măsura de sprijinire a persoanelor care au credite pe o perioadă de doi ani, din punctul de vedere al FMI, va conduce la o creştere a creditării, a consumului şi, alături de creşterea pensiilor, măsuri care duc la creşteri economică şi însănătoşire a mediului social şi de afaceri. După cum ştiţi, patru din cele cinci criterii de performanţă au fost îndeplinite, cel referitor la reducerea deficitului bugetar nu a fost constatat din cauza întârzierii scrisorii de intenţie, însă, în mod sigur, în luna martie sper să avem scrisoarea de intenţie în board-ul FMI, să se constate că ne-am îndeplinit şi toate ţintele care ţin de deficitul bugetar. Avem, evident, ca obiectiv reducerea arieratelor la societăţile cu capital de stat, e vorba în special despre societăţile din domeniul feroviar, dar şi la Poşta Română - acestea două au fost domeniile. Iar reformele structurale în, special în energie, sunt apreciate ca reprezentând pentru România un motor de creştere, România putând deveni un exportator de energie, creând locuri de muncă şi stabilitate economică. În acest context economic am vrut să reliefez faptul că măsurile pe care le-am luat ieri şi le-am negociat cu partenerii noştri internaţionali au acest scop de a sprijini echilibrul social, creşterea consumului şi dezvoltarea economică. Evident că modul în acre România îşi propune să folosească fondurile structurale şi de coeziune alocate ţării noastre pentru perioada 2014-2020 este extrem de important să susţină această viziune pe dezvoltare. Am pregătit un foarte scurt material, o să-l dăm imediat să vi-l multiplicăm. Pornim cu un handicap evident faţă de ţările din regiune în ceea ce priveşte alocarea raportată la numărul de locuitori.

România are aproximativ 1000 de euro raportat la fiecare locuitor, în timp de ţările din regiune, cu care ne comparăm, Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Croaţia, au cel puţin dublu faţă de noi. Se vorbeşte foarte des şi pe bună dreptate, România trebuie să se uite spre o ţară ca Polonia, ca model de dezvoltare şi de folosire a fondurilor europene, fără să uităm însă că pentru 2014-2020 Polonia are 72 de miliarde alocate, noi avem 21. Deci, e o diferenţă de 50 de miliarde de euro, e adevărat, la o populaţie de 38 de milioane. Asta este situaţia, aşa trebuie să ne adaptăm şi să încercăm să folosim aceşti bani şi în urma discuţiilor purtate pe parcursul anului 2013, astăzi suntem într-o fază avansată, suntem capabili să vă punem la dispoziţie, dumneavoastră, şi evident pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene sunt detalii, modul în care România îşi propune să folosească fondurile structurale şi de coeziune pentru infrastructura de transport, aici intrând autostrăzi, căi ferate, naval şi aerian, aproximativ -e vorba de cifre indicative, eu încerc să le prezint pe înţelesul tuturor - 5,7 miliarde de euro, pentru mediu şi tot ceea ce înseamnă infrastructură de mediu şi proiecte de mediu - 3 miliarde de euro, pentru eficienţă energetică - 270 de milioane, pentru programele de angajare a tinerilor, şomerilor - 1 miliard de euro şi pentru dezvoltarea programelor ANOFM - 250 de milioane de euro, pentru asistenţa socială a categoriilor defavorizate, aici intrând în mod special programele de integrare a minorităţii rome - aproximativ 1 miliard de euro, pentru educaţie, în ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea profesională - 1 miliard, pentru infrastructură - 350 de milioane de euro, pentru dezvoltarea capacităţii administrative la nivel local - 500 de milioane şi asistenţă tehnică la nivel central - 300 de milioane de euro, pentru IMM-uri şi parcuri tehnologice - 800 de milioane, dezvoltarea urbană a comunităților - 2,8 miliarde de euro, refacerea zonelor istorice, culturale şi turistice - 450 de milioane de euro, drumuri judeţene, centuri - 1,1 miliarde, infrastructura de sănătate - 500 de milioane de euro, care să ne permită construcţia celor trei spitale regionale de care România are nevoie - Iaşi, Cluj şi Craiova - şi modernizarea altor trei spitale, pentru cercetare - 700 de milioane de euro, pentru IT - 550 de milioane de euro şi pentru proiectul de cadastru - 300 de milioane de euro. Nu faceţi efortul să scrieţi din dictarea mea, că vă dau documentul, cred că e mult mai sigur şi e mult mai simplu şi de altfel, cu foarte multe detalii, Ministerul Fondurilor Europene va pune pe site alocările într-un limbaj mai tehnic şi, evident, mult mai exact decât al meu.

Ceea ce vreau să spun este că s-a lucrat şi se lucrează în continuare, până la sfârşitul lunii februarie, cu ministere, cu instituţii publice, cu parteneri sociali, pentru ca la sfârşitul lunii februarie, începutul lunii martie să putem transmite un prim proiect. Am citit uneori că ne-a fost respins proiectul de parteneriat - era oarecum imposibil, deoarece nu l-am trimis niciodată şi nu-l trimisese nimeni. Abia după 20 decembrie au fost aprobate ghidurile, abia după aceea curge perioada în care trebuie să-l întocmim şi să-l transmitem, după care, într-o perioadă de patru luni, Comisia Europeană face observaţii, negociază cu fiecare stat membru, în aşa fel încât să-l finalizăm şi să-l adoptăm.

Vreau să mulţumesc ministrului şi celor de la Ministerul Fondurile Europene, care au făcut munca de centralizare a tuturor datelor, a strategiilor sectoriale, efortul de comunicare şi de dialog cu toţi partenerii noştri şi, evident, cred că în acest weekend va fi afişat pe site proiectul de acord, în aşa fel încât să poată fi cunoscut de toată lumea. O să-mi cer scuze, plec la Parlament, la o altă întâlnire importantă, însă pentru toate detaliile tehnice şi nu doar tehnice vă stă la dispoziţie dl ministru. Vă mulţumesc.

Eugen Teodorovici: Bună ziua, dacă îmi permiteţi am să încerc să dau cât mai multe detalii, dacă se poate, înainte de a pune întrebările dvs. Astăzi a avut loc cea de-a şase reuniune a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020. Este forul decizional în tot ceea ce înseamnă documente de programare pentru România. Acest document discutat astăzi a încorporat ceea ce Comisia Europeană a trimis în luna decembrie drept comentarii. Astăzi au fost discutate, aşa cum spunea şi primul-ministru, alocările financiare pe domeniile majore, urmând ca în următoarea perioadă să detaliem la nivel de program operaţional pe fiecare subprioritate partea de finanţare europeană. Acest document ca termen de timp va fi trimis, cum spunea şi primul-ministru, la finalul acestei luni, începutul lunii martie, astfel încât acel termen de 4 luni de zile pe care Comisia îl are la dispoziţie conform regulamentului să înceapă efectiv să curgă; va fi trimis în mod formal în sistemul pe care Comisia Europeană îl impune fiecărui stat membru, acest sistem electronic. De asemenea, la finalul acestei luni în curs vom pune pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene şi programele operaţionale sectoriale, astfel încât să începem dialogul public pe aceste documente care vor fi mult mai detaliate decât acest document primar de programare, astfel încât la finalul lunii martie să putem trimite Comisiei Europene şi programele operaţionale, desigur, la fel, în formă de proiect. Pot să menţionez faptul că este normal ca în acest dialog, în această negociere cu partea comunitară să mai apară astfel de discuţii, aspecte de clarificat, având în vedere şi faptul că la nivelul Comisiei Europene încă mai sunt elemente de finalizat vizavi de ceea ce statele membre trebuie să furnizeze Comisiei Europene ca date pentru aprobarea acestor documente. Este foarte important de menţionat şi faptul că până în prezent niciun stat membru nu are aprobat acordul de parteneriat, am tot auzit în ultima perioadă astfel de precizări, nu, până în prezent Comisia Europeană nu aprobat niciunui stat membru acest document de programare. Şi sunt multe alte state membre care nici măcar până în prezent nu au trimis un astfel de document nici măcar într-o fază, să spunem aşa, incipientă. Alocările financiare mari pot să vi le prezint ca alocări pe programe operaţionale, desigur aveţi şi acea listă detaliată pe care primul-ministru deja a prezentat-o. Cea mai importantă alocare financiară revine desigur programelor mari de infrastructură, acolo unde intră şi secţiunea de mediu, transporturi şi energie, în total fiind aproximativ 9 miliarde de euro. Programul operaţional regional are o alocare indicativă de 6,5 miliarde de euro, capitalul uman 3,4 miliarde de euro, programul destinat mediului privat şi cel de competitivitate 1,26 miliarde de euro, programul de capacitate administrativă 520 de milioane de euro şi cel de asistenţă tehnică 300 de milioane de euro. Desigur sunt alocări financiare indicative pentru că aici Comisia Europeană va avea desigur punctul de vedere; este încă o dată important să menţionăm faptul că este un proces de negociere, astfel încât desigur va trebui să susţinem în faţa Comisiei Europene motivele pentru care o alocare este mai mare într-un sector sau altul aşa cum, să spunem aşa, priorităţile României o cer. În ce priveşte calendarul, v-am spus, februarie trimitere la Comisia Europeană şi desigur postarea pe site a acestor documente subsecvente de programare şi, desigur, luna martie trimiterea şi a programelor operaţionale la Comisia Europeană, astfel încât să putem până la finalul acestui prim semestru să avem din partea Comisiei Europene aprobate toate aceste documente în pachet. Un element foarte important este acela că nu trebuie să aşteptăm din partea Comisiei aprobarea acestor documente pentru a începe să cheltuim bani publici, desigur, în primă fază. Este foarte important că noi vom încerca la final de an să decontăm ceea ce cheltuim, ce avem planificat pentru a cheltui în 2014, cheltuieli deja planificate. Deci asta este foarte important pentru a avea la final de 2014 un nivel de absorbţie cât mai ridicat şi de asemenea o să vedeţi foarte clar la nivel de acord de parteneriat faptul că alocările financiare stabilite an de an au o abordare diferită de ceea ce este în actualul cadru financiar, şi anume nu vom mai lăsa pe ultimii ani ai actualului cadru financiar sumele mari, da?, cum este în actualul cadru financiar, undeva pe final de 2015 sau în 2015 undeva la 7 miliarde de euro au fost planificaţi a fi cheltuiţi. Va fi o abordare inversă, în primii ani vom cheltui marea parte a acestor fonduri, urmând ca pe finalul acestei perioade să închidem acele proiecte care au termen de finalizare la final de 2023. Va fi o abordare să spunem aşa inversă, dar sigur una normală pentru economie. Dacă aveţi dvs. întrebări, cu mare plăcere vă stau la dispoziţie.

Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă întreb cât timp mai avem, deci, la dispoziţie pentru aprobarea de către comisie a acestui acord.
Eugen Teodorovici: Aşa cum am spus, trimiţând la finalul acestei luni documentul la comisie, România trimite înainte cu două luni de zile faţă de termenul final, care este la final de aprilie, acest document. Termenul a început să curgă din luna decembrie, finalul lui decembrie, când regulamentele au fost aprobate şi publicate în jurnalul oficial al Comunităţii Europene.
Reporter: Există riscul să nu ne înscriem în acest exerciţiu financiar 2014?
Eugen Teodorovici: Nu, nu este absolut niciun fel de risc. Comisia Europeană a şi menţionat acest lucru, chiar comisarul în sine a făcut o astfel de precizare. România se află pe parcursul normal unui astfel de proces, nu se află în urma altor state membre, aşa cum s-a spus, din păcate de cei care, să spunem aşa, nu se pricep foarte mult la acest domeniu. Pot să vă asigur, încă o dată, că România se află pe parcursul normal în calendarul de timp stabilit cu partea comunitară şi, cum spuneam, până la finalul primului semestru să putem avea documentele deja aprobate de partea comunitară. Încă o dată, repet, este foarte important ca noi... ceea ce cheltuim din bugetul de stat sau bugetele locale, atunci când lucrurile, şi asta se întâmplă, sper, în 100% din cazuri, se respectă regulile europene de achiziţie publică, de mediu şi de alte reguli impuse de partea comunitară, cheltuielile pot fi decontate, după ce comisia aprobă aceste documente de programare. Deci, va fi un simplu proces de decontare a ceea ce noi deja am cheltuit, astfel încât să degrevăm bugetul de stat de ceea ce deja am antamat ca o cheltuială din bugetul public.
Reporter: Ştiţi de ce vă întrebam dacă există riscuri? Pentru că, spuneaţi şi dumneavoastră mai devreme, e posibil, înţeleg de la dumneavoastră, ca versiunea finală pe care o trimiteţi, înscriindu-vă în termenul aprobat de comisie, să nu fie perfectă sau să mai fie necesare clarificări sau adăugiri sau eu ştiu ce fel de lucruri şi să depăşiţi termenul.
Eugen Teodorovici: Încă o dată, termenul era impus în primă fază din decembrie patru luni de zile, ca fiecare stat să trimită Comisiei Europene acest document. Următorul termen este momentul de la care comisia primeşte acest document de programare şi trebuie să-şi exprime un punct de vedere, în sensul aprobării acestui document. Atunci când comisia va avea observaţii sau comentarii faţă de acest document, va întrerupe efectiv timpul acesta de patru luni de zile, urmând să reia, să zic aşa, parcurgerea acestei perioade după ce primeşte din partea statului membru răspunsul la ceea ce comisia a ridicat drept comentarii. Deci, timpul se opreşte ori de câte ori statul membru are de răspuns la anumite comentarii din partea Comisiei Europene.
Reporter: Aţi fost în octombrie, dacă vă amintiţi, cu premierul Victor Ponta în parlament şi prezentaţi în faţa Camerei Deputaţilor primele direcţii din... prima versiune, cum a fost numită, a acordului. Aţi concluzionat, până în ziua de astăzi ce anume a fost vag, lipsit de viziune, aşa cum au catalogat cei de la comisie, din prima versiune?
Eugen Teodorovici: În principal, comisia a solicitat un grad de coerenţă ridicat în ceea ce înseamnă priorităţi naţionale, priorităţi sectoriale, pentru că este adevărat - vă daţi seama, fiecare minister în parte, fiind conştienţi de faptul că principala resursă financiară o reprezintă fondurile europene, să treacă, poate, mai mult decât ar fi, să spunem aşa, ar fi necesar la acest moment, în aceste documente. Comisia Europeană a cerut o concentrare tematică cât mai accentuată, astfel încât să vadă, în primul rând, impactul pe care fondurile europene îl produc la nivelul statului membru beneficiar, pe de altă parte şi pentru un sistem mai uşor de implementare, având în vedere că dacă distribuim foarte mult, pe foarte multe tipuri de proiecte această finanţare, desigur sistemul în sine devine unul foarte, foarte complicat. Deci, aici Comisia Europeană a cerut o mai mare coerenţă în ceea ce statul român trimite către Comisia Europeană spre finanţare.
Reporter: Adică fiecărui minister, spuneţi.
Eugen Teodorovici: Exact, şi încă o dată, strategiile care au stat la baza acestui document, strategiile sectoriale, sunt încă în discuţie publică pe site-urile diferitelor ministere, strategii care ne-au furnizat la acest moment elementele necesare pentru acest nivel. Desigur, aceste strategii vor fi aprobate în mod oficial, atunci când ele vor fi, să spun aşa, agreate de toţi cei care îşi aduc contribuţia la aceste documente, deci nefiind necesar să avem aceste strategii adoptate înainte de a trimite Comisiei Europene acest document. Mai mult, Comisia Europeană impune, a impus fiecărui stat membru un număr de condiţionalităţi. România are o serie de astfel de condiţionalităţi în acest document foarte clar precizate, condiţionalităţi pentru care am şi aprobat în guvern anumite planuri de acţiune cu termene foarte clare de realizare. Sunt mai multe termene impuse de partea comunitară pentru a se asigura că multe dintre aceste elemente mai puţin, să spun aşa, performante vor fi atinse de către statul membru.
Reporter: Domnule ministru, dacă ne puteţi preciza - există un program în care pot fi accesate fonduri nerambursabile pentru achiziţia de utilaje de deszăpezire?
Eugen Teodorovici: Da, cu siguranţă acest domeniu va fi finanţat pe de o parte din planul de infrastructură mare, pe de altă parte din planul operaţional regional. Deci, vor fi două surse de finanţare clară pentru acest tip de achiziţie. Nu, suma nu este încă discutată, pentru că acestea sunt sumele mari alocate pe fiecare program operaţional în parte, după care vine discuţia la nivel de grup de lucru pentru fiecare program operaţional, ministerele care se regăsesc în acest tip de prioritate vin şi discută şi stabilesc alocarea financiară aferentă fiecărui articol în parte. Numai că, încă o dată, nu trebuie să aşteptăm - pentru a lansa o astfel de achiziţie - nu trebuie să aşteptăm o definitivare a alocării financiare. Noi putem să lansăm o astfel de procedură de achiziţie publică pentru o astfel de achiziţie chiar şi înainte, cu o clauză suspensivă, înainte de a avea alocarea financiară definitivată. Momentul care contează foarte mult este cel al semnării contractului de achiziţie, moment la care trebuie să fie foarte clar prevăzută sursa de finanţare.
Reporter: Aţi avut o astfel de discuţie?
Eugen Teodorovici: Da. Da, da, da. Deci, au fost discuţii cu Ministerul Dezvoltării ...
Reporter: ...ați spus că urmează.
Eugen Teodorovici: Nu discuţia pentru a defini suma exactă alocată pe fiecare articol în parte. Dar locurile unde vor fi aceste sume poziţionate asta este clar stabilit, cele două programe operaţionale, cum am spus, cel de infrastructură şi cel regional, iar procedura în sine de achiziţie publică va putea fi lansată imediat, astfel încât până la finalul acestui an să fie deja aceste utilaje gata să fie utilizate.
Reporter: O întrebare: în momentul acesta cât am mai avea din alocarea din programului trecut de absorbit, putem absorbi în continuare înţeleg până în 2015 nişte fonduri; există un calcul câţi bani mai putem lua de acolo? Şi a doua chestiune:raportat la alocarea anuală, cât a absorbit România în anul 2013?
Eugen Teodorovici: Am să vă răspund începând cu ultima întrebare; am trimis Comisiei Europene cereri de rambursare de peste 3,5 miliarde de euro. Asta înseamnă oricum mai mult decât s-a trimis în toţi anii de dinainte.
Reporter: Întrebarea era cât am absorbit.
Eugen Teodorovici: Ce anume?
Reporter: Întrebarea era cât am absorbit nu cât am trimis...
Eugen Teodorovici: Nu, păi încă o dată, asta trebuie să fie un element la fel, de schimbare de abordare. Ceea ce noi trimitem Comisiei Europene este clar că se rambursează. Nu se pune problema că trebuie neapărat să fie şi rambursată suma ca să fie constituită ca parte de venituri. Da? Deci ce trimitem Comisiei Europene pentru rambursare se consideră ca sume deja intrate în economie. Suma asta a fost de peste 3,5 miliarde de euro, ca procent cred că undeva la 15%, dacă nu mă înşel eu, exact avem o astfel de situaţie pusă şi pe site-ul ministerului, iar vizavi de suma rămasă de cheltuit în ultimii doi ani de zile, cred că undeva la 11- 12 miliarde de euro. De asta am şi spus, în acest an, obligaţia noastră de a cheltui astfel încât să evităm riscul de pierdere automată este de 2,8 miliarde de euro, da? Dar nu ne vom opri aici, pentru că pentru a nu pune presiune foarte mare pe ultimul an din actualul cadru financiar, va trebui să cheltuim cât mai mult în 2014. Desigur, nu trebuie să uităm de suprapunerile celor două perioade. Este un aspect foarte important pe care va trebui să-l luăm...
Reporter: Având în vedere că este an electoral, estimaţi o cheltuire mai mare, mai bună, mai eficientă a banului european sau din contră, aşa cum avem statisticile din anii electorali româneşti de până acum, va fi cea mai proastă...
Eugen Teodorovici: Proiectele sunt cele care au fost propuse, aprobate şi aflate deja în stadiul de implementare. Chiar urmează în următoarele zile să semnăm pe două dintre planurile operaţionale, cel de competitivitate şi cel de capital uman, un număr foarte mare de proiecte, cu o valoare foarte mare, de câteva sute de milioane de euro, proiecte care au fost aprobate în 2013 şi care sper să fie cât mai repede implementate, eu sper cât mai mult să fie un an mult mai bun decât 2013. Este evident că avem nevoie de acest lucru pentru ca în 2015 să nu fie presiunea foarte mare pe sistem, pe ansamblu, pe bugetul de stat, pentru că va trebui să asigurăm şi o parte din cofinanţare foarte ridicată. Vă daţi seama ce înseamnă câteva miliarde de euro în actualul cadru financiar cu ceea ce va trebui să cheltuim pe următorul cadru financiar. Deci o sumă destul de mare de implementat şi desigur cu o finanţare aferentă însemnată.
Reporter: Spuneaţi că va trebui să cheltuim în următorii ani 11 -12 miliarde de euro pentru a nu pierde bani până în 2016 inclusiv, că e regula N+3, nu?
Eugen Teodorovici: Nu, mecanismul este următorul: obligaţia statului membru este să cheltuie până în 2015 pentru a fi toţi banii cheltuiţi decontaţi. În situaţia în care sunt cazuri care se duc dincolo de 2015, dar care se termină ca implementare şi proiectele devin operaţionale în 2016, atunci Comisia acceptă ca acea parte aferentă lui 2016 să fie... adică proiectul să rămână mai departe să se finalizeze, dar acea parte aferentă lui 2016 să fie atribuită părţii române.
Deci orice întârziere dincolo de 2015 nu aduce după sine imediat o anulare a acelui proiect, dar partea aferentă lui 2016 revine părţii române.
Dacă cumva proiectul se duce dincolo de 2016, atunci este riscul ca întregul proiect să fie anulat la finanţare şi statul român trebuie să ramburseze suma deja cheltuită.
Reporter: Am avut fonduri pierdute în 2013 din cauză că nu am reuşit să le cheltuim?
Eugen Teodorovici: Nu. A fost, cum spun eu mereu, un alt record al României, şi anume că nu s-a pierdut nici măcar un euro în 2013 şi, la fel, Comisia a subliniat acest lucru, nu sunt foarte multe statele care au obţinut o astfel de performanţă. Dacă veţi căuta pe site-ul CE veţi vedea că sunt foarte multe stare membre care au pierdut în 2013 pe această regulă de n+2. România a evitat această situaţie, cu siguranţă o va face şi în 2014; important e să o asigurăm şi în 2015, atunci când va fi, v-am spus, presiunea cea mai mare pe sistemul în ansamblu.
Reporter: Şi, dacă îmi permiteţi, referitor la cumpărarea de utilaje pentru deszăpezire se discută despre o sumă în momentul de faţă sau e proiectul vechi discutat pe vremea fostei guvernări?
Eugen Teodorovici: Nu, se face... această sumă se va aloca în funcţie de o analiză a necesarului de utilaje atât la nivelul infrastructurii naţionale de drumuri cât şi la nivel judeţean şi comunal, astfel încât să răspundem cerinţelor în ansamblu, iar suma, v-am spus, va fi stabilită în funcţie de aceste analize. Deci nu va fi o sumă pur şi simplu aruncată într-un document pentru un astfel de obiectiv.
Reporter: Dar nu ştim deocamdată...
Eugen Teodorovici: Nu; asta am spus şi mai devreme. E discuţia între ministerele care vor avea în programele respective această finanţare, astfel încât să fie stabilită suma cea mai aproape de nevoile pe care le avem până la final de 2014. Şi important este să le avem, aceste utilaje, deja achiziţionate la momentul la care, să spunem aşa, iarna va începe în 2014.
Reporter: Potrivit unui calendar aprobat de guvern pe 11 decembrie, proiectul de acord de parteneriat trebuia trimis până la sfârşitul lunii ianuarie. Acum spuneţi că va fi trimis până la sfârşitul lunii februarie. De ce această amânare?
Eugen Teodorovici: Acest document în general este un lucru destul de complex, pentru că... şi mai ales cu partea comunitară este o negociere, cum spuneam puţin mai devreme. Desigur, noi trebuie să convingem Comisia că ceea ce ne propunem a finanţa în România corespunde, desigur, şi la ceea este stabilit la nivel european ca prioritate. Aici să ştiţi că fiecare stat membru are un astfel de dialog, pentru că fiecare stat membru îşi susţine o alocare - cum e cazul României, am spus-o foarte clar - către partea de infrastructură. Ştim foarte bine, este evident că este nevoie de finanţare masivă în această zonă. Desigur, e posibil ca partea comunitară să aibă anumite comentarii vizavi de - dau un exemplu aici - între, nu ştiu, mediu şi transport. Poate să ridice un semn de întrebare vizavi de o alocare diferită atât de substanţial între cele două sectoare. Dar încă o dată, fiecare stat membru îşi susţine zonele în care doreşte să finanţeze mai mult; desigur, partea comunitară, v-am spus, insistă foarte mult pe concentrarea tematică. Este un proces de negociere, da?
Reporter: Da, dar aceste lucruri nu vă erau cunoscute pe 11 decembrie, când a fost aprobat calendarul de către guvern?
Eugen Teodorovici: V-aş putea răspunde cu o întrebare retorică dar n-are sens. Încă o dată: vă rog să mă credeţi că mi-aş dori şi eu să fi fost sau să fi fost gata acest document cât mai repede. Încă o dată: Comisia chiar susţine - şi asta a făcut-o şi faţă de România şi faţă de alte state membre - să nu grăbească acest proces de trimitere a acestor documente, pentru că nu este o cursă contra cronometru şi o competiţie între state. Este nevoie de un document de calitate. Să nu uităm că în 2007 România a avut primul... sau a fost prima ţară pentru care s-a aprobat acest document primar de programare. La vremea respectivă purta o altă de titulatură. Şi, de asemenea, a avut, la fel, planurile de operaţiuni aprobate înaintea altor state membre. Şi unde ne aflăm ca absorbţie, pe ce loc? Este foarte important, cum v-am spus, chiar comisarul Hahn a spus acest lucru:
\\\\\\\"Trimiteţi un document, adică luaţi-vă timpul necesar pentru a trimite un document cât mai bun, de o calitate cât mai bună, astfel încât ceea ce propuneţi acolo să fie foarte clar\\\\\\\" şi, desigur, contează foarte mult sistemul de implementare. Încă o dată, dacă vom avea un sistem, un document de programare foarte bine făcut, dar cu un sistem de implementare care să nu răspundă acelor cerinţe din partea beneficiarilor, vom risca o situaţie similară celei de până acum doi ani de zile aproximativ. Deci este foarte important acest nivel de programare, dar foarte important este sistemul de implementare, astfel încât ceea ce am spus puţin mai devreme cu atragerea sumelor în prima parte a perioadei să se poată realiza. Bun; eu acum o să vă propun, dacă aveţi interesul, în următoarele zile, o discuţie la Ministerul Fondurilor Europene, o discuţie pe toate aspectele şi altele, nu ştiu, mai tehnice. Dacă aveţi întrebări faţă de ceea ce veţi analiza pe site-ul ministerului nostru, putem să discutăm cu mare plăcere în următoarele zile, vă anunţăm din timp. Vă mulţumesc foarte mult. La revedere.


Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/2348-sedina-comitetului-interinstitutional-pentru-acordul-de-parteneriat-2014-2020